Ați trimis somația, ați negociat, poate ați acordat și o amânare — iar datoria a rămas neplătită. Următorul pas este instanța. O cerere de chemare în judecată nu este un document misterios: Codul de procedură civilă spune exact ce trebuie să conțină și ce se anexează. Cele mai multe probleme nu apar din lipsa dreptății, ci din forma cererii, din calcule și din probe.
Mai jos găsiți parcursul complet, în ordinea în care îl urmăm și noi pe dosarele clienților. Pentru redactare puteți folosi modelul de cerere de chemare în judecată, care urmează structura cerută de lege și calculează automat taxa de stat.
1. Ordonanță sau acțiune obișnuită?
Înainte de a scrie cererea, verificați dacă nu aveți la îndemână o cale mai rapidă. Procedura în ordonanță (art. 344–354 CPC) permite obținerea unui titlu executoriu fără ședință de judecată, pe baza documentelor. Ea se aplică însă doar pretențiilor enumerate la art. 345 CPC — cel mai des, celor care rezultă dintr-un act juridic încheiat în scris și celor din facturi scadente —, doar împotriva unui singur debitor și numai după procedura prealabilă, de regulă o somație trimisă debitorului (art. 347 alin. (3) CPC).
Cererea de chemare în judecată este calea potrivită atunci când:
- debitorul contestă datoria sau suma;
- aveți mai mulți pârâți — de exemplu, debitorul și fidejusorul;
- datoria se dovedește prin transferuri bancare și mesaje, nu printr-un contract sau o recipisă;
- ați încercat ordonanța, iar judecătorul a anulat-o după obiecțiile debitorului (art. 353 CPC).
Costul nu este un criteriu de alegere: cererea de ordonanță se taxează la fel ca o acțiune (art. 346 alin. (2) CPC). Diferența reală este viteza. Detalii găsiți în articolul despre ordonanța judecătorească.
2. Verificați termenul de prescripție
Termenul general de prescripție este de 3 ani (art. 391 Cod civil), iar depunerea cererii în instanță îl întrerupe (art. 401 Cod civil). De aceea, data depunerii contează. Dacă termenul se apropie de final, nu amânați depunerea ca să mai „adunați” acte. Verificați data-limită cu calculatorul de termen de prescripție.
3. Unde se depune cererea
Regula generală este simplă: acțiunea se intentează la judecătoria în a cărei rază se află domiciliul pârâtului persoană fizică sau sediul pârâtului persoană juridică, în oricare dintre sediile acelei judecătorii (art. 38 CPC).
Legea permite și alternative, la alegerea reclamantului (art. 39 CPC). Cea mai utilă în recuperarea datoriilor: dacă în contract este indicat locul executării, acțiunea poate fi intentată și în instanța de la locul executării.
Persoanele juridice, precum și persoanele fizice reprezentate de avocat, depun cererea în format electronic, prin programul integrat de gestionare a dosarelor (e-Dosar), cu semnătură electronică calificată (art. 166 alin. (7) CPC).
4. Ce trebuie să conțină cererea
Art. 166 CPC enumeră elementele obligatorii ale cererii. În practică, o cerere pentru încasarea unei datorii are următoarele părți:
- Instanța căreia îi adresați cererea.
- Părțile: numele sau denumirea, domiciliul sau sediul, IDNP sau IDNO și datele de contact; pentru reclamantul persoană juridică — și rechizitele bancare. Dacă aveți un reprezentant, indicați și datele lui.
- Valoarea acțiunii — suma totală pe care o cereți: datoria de bază plus dobânda sau penalitatea calculate. De ea depinde taxa de stat.
- Circumstanțele, în ordine cronologică: ce s-a convenit, ce s-a livrat sau ce bani s-au transmis, când trebuia plătit, ce s-a plătit și ce ați întreprins (somații, discuții, acorduri).
- Probele care confirmă fiecare circumstanță.
- Temeiul de drept: contractul și normele aplicabile — de exemplu, art. 942 Cod civil pentru dobânda de întârziere.
- Pretențiile, formulate clar și cifrat.
- Lista anexelor, data și semnătura.
Scrieți simplu. Judecătorul nu cunoaște relația dumneavoastră cu debitorul și trebuie să înțeleagă din prima pagină cine datorează, cât, de ce și de când.
5. Cum formulați pretențiile
Partea „SOLICIT” este cea pe care instanța o va reproduce în hotărâre, așa că de formularea ei depinde ce veți putea executa ulterior. Într-o acțiune pentru o datorie cereți, de regulă:
- încasarea datoriei de bază, în lei, cu indicarea temeiului (contractul, facturile);
- încasarea dobânzii de întârziere calculate până la o anumită dată și, în continuare, până la data plății efective — altfel veți obține dobânda doar până la data calculului;
- încasarea cheltuielilor de judecată: taxa de stat, taxa de timbru și cheltuielile de asistență juridică.
Dacă în contract există o penalitate pentru întârziere, alegeți fie penalitatea, fie dobânda de întârziere — nu ambele pentru aceeași întârziere (art. 942 alin. (4) Cod civil). Anexați calculul fiecărei sume: o cifră fără calcul este prima care se contestă. Dobânda o puteți calcula cu calculatorul de dobândă de întârziere.
6. Ce anexați
Art. 167 CPC stabilește documentele care se depun odată cu cererea. Pentru o datorie, lista tipică este:
- copiile cererii și ale documentelor pentru fiecare pârât;
- dovada achitării taxei de stat și a taxei de timbru;
- documentele care confirmă circumstanțele: contractul, facturile, actele de predare-primire, actul de reconciliere, extrasele bancare, corespondența;
- calculul sumelor pretinse;
- procura sau mandatul avocatului, dacă cererea este depusă de un reprezentant;
- dovada procedurii prealabile, dacă legea sau contractul o cer.
Ultimul punct este o capcană frecventă. Dacă contractul prevede o procedură de soluționare prealabilă a litigiului — de exemplu, o pretenție scrisă și un termen de răspuns — și nu ați respectat-o, judecătorul restituie cererea (art. 170 alin. (1) lit. a) CPC). Recitiți clauza despre litigii din contract înainte de depunere.
7. Cât costă
Din 2024, la depunerea cererii se achită două sume, conform Legii nr. 213/2023 cu privire la taxa de stat:
- taxa de stat, calculată din valoarea acțiunii după o scală: 5% până la 5.000 de lei (minimum 150 de lei pentru persoanele fizice și 250 de lei pentru cele juridice), apoi un procent descrescător pentru sumele mai mari;
- taxa de timbru, fixă, de 200 de lei.
| Valoarea acțiunii | Taxa de stat | Total cu taxa de timbru |
|---|---|---|
| 10.000 lei | 449,96 lei | 649,96 lei |
| 50.000 lei | 2.049,96 lei | 2.249,96 lei |
| 100.000 lei | 3.549,97 lei | 3.749,97 lei |
| 500.000 lei | 15.549,97 lei | 15.749,97 lei |
Taxele se pot achita online, prin MPay; chitanța MPay este acceptată ca dovadă a plății (art. 6 alin. (9) din Legea nr. 213/2023). Dacă acțiunea este admisă, taxa de stat și taxa de timbru se încasează de la pârât, împreună cu celelalte cheltuieli de judecată. Dacă situația financiară nu vă permite plata, puteți cere judecătorului scutirea totală sau parțială (art. 5 alin. (2) din Legea nr. 213/2023). Pentru suma exactă din dosarul dumneavoastră, folosiți calculatorul taxei de stat.
8. Ce urmează după depunere
Cererea este repartizată aleatoriu unui judecător, care verifică mai întâi forma ei:
- dacă lipsesc elemente obligatorii sau dovada achitării taxelor, judecătorul nu dă curs cererii și vă acordă un termen pentru completare; dacă lipsurile sunt înlăturate la timp, cererea se consideră depusă la data inițială (art. 171 CPC);
- dacă instanța nu este competentă sau nu ați respectat procedura prealabilă obligatorie, judecătorul restituie cererea (art. 170 CPC);
- dacă cererea este în regulă, o primește și o comunică pârâtului, care poate depune o referință — răspunsul său la cerere.
Pentru sumele mici — care nu depășesc 10 salarii medii pe economie prognozate, fără dobânzi, penalități și cheltuieli de judecată — se aplică procedura cererilor cu valoare redusă (art. 2762–2764 CPC): de regulă în scris, fără ședințe, cu o singură cale de atac.
Rețineți: o hotărâre favorabilă nu înseamnă bani în cont. Dacă debitorul nu o execută benevol, titlul executoriu se transmite executorului judecătoresc. De aceea, pe dosarele noastre verificăm solvabilitatea debitorului înainte de proces, nu după.
9. Greșeli care întârzie sau compromit dosarul
- Pârâtul identificat greșit: o firmă radiată, o denumire veche, un nume fără IDNP sau fără adresă actuală. Verificați datele în registrul de stat înainte de depunere.
- Pretenții nedeterminate, de tipul „să plătească tot ce datorează”. Fiecare sumă trebuie cifrată și explicată.
- Dobândă și penalitate pentru aceeași întârziere (art. 942 alin. (4) Cod civil).
- Lipsa calculului pentru dobânzi și penalități.
- Procedura prealabilă din contract ignorată — cererea vi se restituie.
- O singură ordonanță cerută împotriva a doi debitori, de exemplu debitorul și fidejusorul. Procedura în ordonanță admite un singur debitor (art. 348 CPC); pentru amândoi depuneți o cerere de chemare în judecată.
- Prescripția lăsată să expire în timp ce „mai așteptați o plată”.
Pe scurt
O cerere bună răspunde la patru întrebări: cine datorează, cât, de ce și ce cereți instanței. Restul — competența, anexele, taxele — se verifică pe o listă. Dacă preferați să nu vă ocupați personal de proces, echipa noastră preia dosarul: verificăm probele și solvabilitatea debitorului, pregătim cererea și urmărim executarea.
