Unele firme vor să „scape” de o factură neplătită: să o vândă și să închidă poziția în contabilitate. Altele vor doar să încaseze, rămânând titularul creanței. Cele două căi se confundă des. Cesiunea de creanță transferă dreptul de a pretinde plata. Un mandat de recuperare nu transferă nimic: cineva urmărește datoria în numele dumneavoastră.
Mai jos — diferența practică, ce cere legea în Republica Moldova și când vânzarea are sens. Nu este o ofertă de cumpărare a oricărei facturi; pe dosarele noastre, un refuz de achiziție este un rezultat normal.
1. Ce se transmite prin cesiune
Cesiunea este convenția prin care creditorul (cedentul) transmite creanța unui terț (cesionar). Regulile stau în art. 823–839 Cod civil. Odată cu creanța trec, ca regulă, și accesoriile ei — dobânda de întârziere, penalitatea convenită, garanțiile — în măsura în care legea și contractul o permit (art. 827 Cod civil).
Debitorul nu își alege noul creditor. Situația lui nu trebuie să se înrăutățească: poate opune cesionarului excepțiile pe care le avea față de cedent până la comunicarea cesiunii (art. 829 Cod civil). Dacă factura era contestată, cesiunea nu „curăță” contestarea.
2. Mandat versus vânzare
| Mandat de recuperare | Cesiune / vânzare | |
|---|---|---|
| Cine este creditorul | Rămâneți dumneavoastră | Devine cesionarul |
| Cine încasează | Pentru titular | Pentru sine |
| Când intrați în bani | Pe măsură ce se recuperează (success fee) | La prețul convenit, dacă se încheie transferul |
| Riscul de neîncasare | Rămâne la titular | Trece, de regulă, la cesionar |
Dacă vreți încasarea, nu ieșirea din dosar, calea este recuperarea — amiabilă sau judiciară. Cesiunea merită discutată când volumul, vechimea sau lipsa de resurse interne fac urmărirea în nume propriu nepractică. Serviciul nostru de cesiune și achiziție pornește de la această distincție, nu de la un preț standard pe pagină.
3. Forma, consimțământul, notificarea
Cesiunea se face în forma cerută de art. 824 Cod civil. Consimțământul debitorului nu este regula: el este necesar doar în cazurile prevăzute de art. 826 Cod civil (de exemplu, când creanța este legată esențial de persoana creditorului sau când părțile au interzis cesiunea).
Față de debitor, cesiunea trebuie făcută opozabilă. Până află de transfer, plata făcută vechiului creditor îl liberează (art. 831 Cod civil). Art. 834–835 Cod civil protejează debitorul care nu știe cui să plătească: până primește o notificare adecvată și, la cerere, dovada cesiunii, poate suspenda executarea. Folosiți modelul de contract de cesiune și notificarea către debitor. O cesiune „semnată în sertar”, fără comunicare, lasă plățile să meargă în continuare la cedent.
Verificați și contractul inițial: o clauză de incesibilitate, dacă este valabilă, blochează transferul. Lipsa actelor (contract, facturi, recepție, act de reconciliere) scade și șansa de vânzare, și șansa de recuperare.
4. Când merită să vindeți
- Aveți un portofoliu vechi, eterogen, pe care echipa internă nu îl mai urmărește.
- Vreți închiderea contabilă a expunerii, nu un proces de luni de zile.
- Creanța este identificabilă (sumă, debitor, temei), dar recuperarea în nume propriu nu mai are prioritate internă.
Fiți precauți dacă dosarul este contestat, dacă prescripția e aproape, dacă debitorul e în lichidare sau dacă documentele sunt incomplete. În lichidare, calea este alta — vezi recuperarea de la o firmă în lichidare. Pentru vechime, verificați termenul de prescripție înainte de orice discuție de preț.
5. Ce se evaluează înainte de un preț
Nu orice factură este eligibilă. Analiza preliminară se uită la temei, vechime, calitatea actelor, identitatea debitorului și dacă dreptul poate fi transmis. Prețul — dacă se ajunge acolo — reflectă riscul, nu valoarea nominală. O creanță de 100.000 de lei cu probe slabe valorează mai puțin decât una de 40.000 de lei cu contract, recepție și recunoaștere.
Dacă cesiunea nu se justifică, rămâne mandatul: recuperare amiabilă sau recuperare juridică. Pe un lot mare, are sens managementul de portofoliu, nu vânzarea automată.
Greșeli frecvente
- Confundarea cesiunii cu un contract de recuperare „cu avans”.
- Lipsa notificării debitorului după transfer.
- Vânzarea unei creanțe pe care contractul o declară incesibilă.
- Așteptarea unui preț apropiat de valoarea nominală, fără probe.
Pe scurt
Cesiunea este o vânzare a dreptului, nu o scurtătură peste instanță. Dacă vreți să rămâneți creditorul, recuperați. Dacă vreți să ieșiți din risc, cereți o evaluare — nu o promisiune de cumpărare. Trimiteți lista de creanțe: vă spunem ce se poate analiza și care cale este realistă.
